LEUCÓM s.n. Boală de ochi, manifestată prin formarea unor pete albe pe cornee; (pop.) albeață. [Pl. -oame. / < fr. leucome]. Vezi definitia »

ECONDRÓM s. n. tumoare la nivelul articulațiilor prin proliferarea țesutului cartilaginos. (< fr. ecchondrome) Vezi definitia »

prodróm (-mi), s. m. – 1. (Înv.) Precursor. – 2. (S. n.) Indispoziție, semn de boală. Ngr. πρόδρομος, sec. XVIII (Gáldi 237), și din fr. prodrome. Vezi definitia »

PALINDRÓM s.n. Cuvânt, frază sau vers care se poate citi în cele două sensuri. ♦ Joc distractiv constând în găsirea unui cuvânt sau a unei fraze care, citite direct și invers, să aibă același înțeles. [< fr. palindrome, cf. gr. palin – din nou, dromos – alergare]. Vezi definitia »

POLITÓM, -Ă I. adj. (biol.; despre organe) divizat în mai multe părți. II. s. n. tomograf cu trei tipuri de deplasare a tubului. (< fr. polytome) Vezi definitia »