caragáță (caragáțe), s. f. – Coțofană. Var. caragace. – Mr. caracacsă, megl. căcărască. Ngr. ϰαραϰάξα, „specie de pasăre”, poate contaminat cu tc. kargaça „cioară”, dim. de la karga (DAR; Scriban), cf. bg. karagaška. Din tc., după Șeineanu, II, 87. Nu este clară legătura acestui cuvînt cu chirighiță, s. f., numele altei păsări (Sterna hirundo); aceasta din urmă ar putea fi mai curînd identificată cu chirță, s. f. (specie de pasăre cu ciocul negru și aripi rotunjite), pe care DAR îl derivă de la mag. kirics. Vezi definitia »

șoricícă s.f. (reg.) otravă pentru șoareci; șoricioaică. Vezi definitia »

ANALOÁGĂ adj.f. v. analog². Vezi definitia »

spițéră, spițére, s.f. (reg.) act oficial sau particular prin care se adeverește ceva, se conferă un drept etc. Vezi definitia »

BELETRÍSTICĂ s.f. – V. beletristic [DEX'98] Vezi definitia »