ISTORIOGRAFÍE s. f. 1. știință auxiliară a istoriei care studiază dezvoltarea cunoștințelor, perfecționarea metodelor de cercetare, scrierile istorice, știința istoriei (2). 2. totalitatea scrierilor istorice dintr-o anumită țară sau epocă; totalitatea lucrărilor istorice referitoare la o problemă. (< fr. historiographie) Vezi definitia »

INFORMÁȚIE s.f. 1. Știre, veste, comunicare; lămurire (asupra unei persoane etc.). ♦ Semnal material capabil să declanșeze o reacție (acțiune) materială a unui sistem dinamic de autoreglare pentru care sistemul este condiționat și finalizat. 2. Documentare; totalitatea materialului de informare; izvoare. ◊ Teoria informației = teoria matematică a proprietăților generale ale surselor de informație și ale canalelor de transmisiune ale informațiilor. [Gen. -iei, var. informațiune s.f. / cf. fr. information, rus. informațiia, it. informazione]. Vezi definitia »

APEPSÍE s.f. Digestie defectuoasă, mistuire grea. [Gen. -iei. / < fr. apepsie, cf. gr. apepsia]. Vezi definitia »

BIOSOCIOLOGÍE s. f. Concepție care explică viața socială și politică în primul rând prin factori biologici, reduși la noțiunea de rasă. [Pr.: -bi-o-so-ci-o-] – Din fr. biosociologie. Vezi definitia »

SIMPLIFICÁȚIE s.f. (Rar) Simplificare. [Gen. -iei. / < fr. simplification]. Vezi definitia »