ȘICÁNĂ s.f. 1. Sâcâială fără motiv. ♦ (Jur.) Obiecție neîntemeiată; procedură artificială; subtilitate, tertip. 2. Obstacol așezat în calea circuitului unui fluid pentru a-l dirija într-un anumit mod. [< fr. chicane]. Vezi definitia »

AORTOGRÁMĂ s. f. clișeu obținut prin aortografie. (< engl. aortogram) Vezi definitia »

zeámă (-émi), s. f. – 1. Suc, must. – 2. SUpă, fiertură. – Var. zamă. Mr. dzamă. Gr. ζέμα, uneori prin intermediul unui lat. *zĕma (Tiktin; Graur, Rom., LVI, 109; Ivănescu, BF, VI, 102; Rohlfs, EWUG, 732; Rosetti, II, 69). – Der. zemîrcă, s. f. (poșircă, apă chioară), var. zămîrcă, zămurcă; zemos (var. zămos), adj. (cu zeamă); zămos, s. m. (Mold., pepene galben). Din rom. provine rut. dzema, dzjama (Candrea, Elemente, 403). Vezi definitia »

ECRAZÍTĂ s. f. Exploziv pe bază de acid picric. – Din fr. écrasite. Vezi definitia »

CĂLCĂTOREÁSĂ, călcătorese, s. f. Femeie care are meseria de a călca (III) haine, rufărie etc. – Călcător + suf. -easă. Vezi definitia »