CHILIPIRGÍU, chilipirgii, s. m. (Peior.) Bărbat care umblă după chilipiruri. – Din tc. kelepirci. Vezi definitia »

ANTEPÉNDIU s. n. (în bisericile catolice) piesă de stofă decorată, aplicată pe partea din față a mesei altarului. (< lat. antependium) Vezi definitia »

verníu s.n. (înv. și reg.) unsoare din materii rășinoase pentru lustruirea suprafeței corpurilor. Vezi definitia »

ÓSMIU s.n. Metal alb și foarte dur, care se găsește în natură împreună cu platina. [Pron. -miu. / < fr. osmium]. Vezi definitia »

GERÚNZIU, gerunzii, s. n. Mod (2) verbal (2) care exprimă o acțiune în desfășurare, fără referire la autorul și la momentul acțiunii. – Din lat. gerundium. Vezi definitia »