OPERÁNT, -Ă adj. cu efect; eficace. (< fr. opérant) Vezi definitia »

LOCOTENÉNT s.m. 1. Locțiitor. ♦ Comandant ajutor al unei mari unități din armata Romei antice. 2. Grad militar imediat superior gradului de sublocotenent; ofițer care are acest grad. ◊ Locotenent-major = grad de ofițer imediat superior locotenentului; locotenent-colonel = grad de ofițer imediat superior maiorului; (în trecut) locotenent-comandor = grad de ofițer din aviație sau marină, echivalent cu acela de maior din armata de uscat; cel care purta acest grad. [Cf. it. luogotenente, fr. lieutenant, lat. locum tenens]. Vezi definitia »

DEPILÁNT, -Ă adj., s. n. (substanță) care servește la depilare. (< it. depilante) Vezi definitia »

TEGUMÉNT s.n. 1. Înveliș organic al corpului mamiferelor; piele. 2. (Bot.) Membrană care înconjură și protejează un organ. ♦ Înveliș protector al embrionului și al seminței plantelor. [Pl. -te, -turi. / < fr. tégument, cf. lat. tegumentum]. Vezi definitia »

ADOLESCÉNT, -Ă, adolescenți, -te, s. m. și f. Persoană ajunsă la vârsta dintre copilărie și tinerețe. – Fr. adolescent (lat. lit. adolescens, -ntis). Vezi definitia »