púrpură (púrpure), s. f. – Materie roșie. Lat. purpura (sec. XIX), cf. porfiră. – Der. purpuriu, adj. (roșu); împurpura, vb. (a înroși), după fr. empourprer. Vezi definitia »

ledúncă (-ci), s. f. – Cartușieră. – Var. (înv.) lăduncă. Rus. ladunka, din germ. Ladung, cf. tc. ladinǵa (Cihac, II, 163; DAR). Sec. VII. Vezi definitia »

MIMÉZĂ s.f. Ironie în care se repetă ceea ce altul a zis sau ar fi putut spune, imitându-i vocea, gesturile. [< fr. mimèse, cf. gr. mimesis]. Vezi definitia »

VÂJÂITÚRĂ, vâjâituri, s. f. Vâjâit¹. [Pr.: -jâ-i-. – Var.: (reg.) vâjeitúră, vâjietúră, vâjiitúră s. f.] – Vâjâi + suf. -tură. Vezi definitia »

TETIÉRĂ s.f. Piesă accesorie a unui fotoliu pentru a sprijini capul. [Pron. -ti-e-. / cf. fr. têtière]. Vezi definitia »