FLOC, floci, s. m. (Spec.; de obicei la pl.) Smoc mic de păr, de lână sau de mătase. ♦ (Spec.; de obicei la pl.) Fir de păr din regiunea pubisului. [Pl. și: (n.) floace] – Lat. floccus. Vezi definitia »

pulihóc, pulihóci, s.m. (reg.) mormoloc. Vezi definitia »

a se da în ghioc expr. (er. – d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie. Vezi definitia »

MONOLÓC adj. (despre avioane, mașini de curse) cu un singur loc; monoplas. (după fr. monoplace) Vezi definitia »

bocióc (-ci), s. m. – Corimb, inflorescență în umbrelă. – Var. bocioacă, bociolie. Mag. bucok „biluță” (DAR). Se folosește în Trans. de Nord. Vezi definitia »