pempinsíe s.f. (înv.) chintesență. Vezi definitia »

PURECĂRÍE s. f. v. puricărie. Vezi definitia »

APROCTÍE s.f. Anomalie congenitală constând din închiderea anusului. [< fr. aproctie, cf. gr. a – fără, proktos – anus]. Vezi definitia »

RADIUMTERAPÍE s.f. Metodă de tratament (al tumorilor maligne) cu radiu; curieterapie. [Gen. -iei. / < fr. radiumthérapie]. Vezi definitia »

iíe, iii, iiuri, s.f. și n. (înv.) 1. Moalele burții la vite; flămânzare, deșert, stinghie. 2. Pielea care atârnă sub burta boului; gușă, salbă. 3. (la om) Măruntaie, cimț, rărunchi, viscere. 4. Chișița calului. Vezi definitia »