PESIMÍSM s. n. Atitudine a omului care privește cu neîncredere viața și pe semenii săi și care consideră că toate situațiile au un deznodământ fatal; concepție filozofică, opusă optimismului, potrivit căreia răul, iluzia, suferința predomina în lume și nu pot fi înlăturate, fiindu-i inerente. ♦ Sentiment de tristețe, de amărăciune și de neliniște; stare sufletească de deprimare. – Din fr. pessimisme, germ. Pessimismus. Vezi definitia »

HILOZOÍSM s. n. Teorie potrivit căreia întreaga materie ar fi vie, însuflețită, având capacitatea de a simți și de a gândi. – Din fr. hylozoïsme. Vezi definitia »

VICTORIANÍSM s. n. spirit victorian, concepții rigide, puritane. (< engl. victorianism) Vezi definitia »

PROHIBIȚIONÍSM s. n. curent, atitudine favorabilă prohibiției. (< fr. prohibitionnisme) Vezi definitia »

SEDENTARÍSM s. n. viață sedentară; sedentaritate. (< sedentar + -ism) Vezi definitia »