ABATÁJ, abataje, s. n. 1. Operație de tăiere sau de extragere a unui minereu sau a unei roci dintr-un zăcământ; p. ext. loc unde se execută această operație. 2. Operație de doborâre a arborilor (În exploatările forestiere). 3. Tăiere, sacrificare a vitelor la abator. ♦ Ansamblu de operații făcute la abator de la introducerea animalelor în sala de tăiere până la tranșarea cărnii. 4. Operație de înclinare a unei nave mici în vederea reparării, curățirii etc. – Din fr. abattage. Vezi definitia »

LANSÁJ s.n. Oscilațiile verticale ale șasiului unui automobil. [< fr. lançage]. Vezi definitia »

TELESCOPÁJ, telescopaje, s. n. V. telescopare. – Din fr. télescopage. Vezi definitia »

SUDÁJ s.n. Sudare. [< fr. soudage]. Vezi definitia »

PERFORÁJ s. n. perforare. (< fr. perforage) Vezi definitia »