PLOSCÁȘ, ploscași, s. m. (Reg.) Ploscar (4). – Ploscă + suf. -aș. Vezi definitia »

URCIORÁȘ, urciorașe, s. n. Diminutiv al lui urcior¹; urcioruș¹. – Urcior¹ + suf. -aș. Vezi definitia »

PĂIENJENÍȘ, păienjenișuri, s. n. Pânză țesută de păianjen. ♦ Fig. Desiș, rețea, împletitură. [Pr.: pă-ien-. – Var.: (reg.) painjeníș, păinjeníș, paianjeníș, paingeníș, păingăníș s. n.] – Păianjen + suf. -iș. Vezi definitia »

ilíș (ilíșuri), s. n. – Impozit pe pescuitul în apele statale, și după cît se pare, pe diferite tranzacții comerciale. Tăt. ülüs „parte” (Bogdan, Documentele lui Ștefan cel Mare, II, 607). După Drăganu, Dacor., VII, 216, din mag. élést „articol”. Pentru impozit, cf. Cercetări istorice, XIII, 140-3. Sec. XV, înv. – Der. ilișer (var. ilișar), s. m. (persoană care strînge impozitul). Vezi definitia »

iaváș adv. – Încet, binișor, fără grabă. Tc. yavaș (Löwe 21; Lokotsch 946; Graur, GS, VI, 332), cf. ngr. γιαβάς, alb. javaš. Se folosește frecvent cu reduplicare, cf. agale. Vezi definitia »