CLAUDICÁȚIE, claudicații, s. f. (Med.; rar) Șchiopătare. ♦ (Med.) Tulburare trecătoare a funcției unor organe. [Pr.: cla-u-] – Din lat. claudicatio, fr. claudication. Vezi definitia »

ZARZACHÍE, zarzachíi, s.f. (Pop.) Loc plantat cu zarzări. Vezi definitia »

EBENISTERÍE s.f. Arta ebenistului; (p. ext.) tâmplărie de mobilă fină. [Gen. -iei. / cf. fr. ébénisterie]. Vezi definitia »

NEOPLAZÍE s.f. Formare a unui țesut nou, a unei tumori; neoplasm. [Gen. -iei. / < fr. néoplasie, cf. gr. neos – nou, plasis – formare]. Vezi definitia »

LOGOLATRÍE s.f. (Liv.) Cult al cuvintelor considerate ca având putere magică. [Gen. -iei. / < fr. logolâtrie, cf. gr. logos – cuvânt, latreia – închinare]. Vezi definitia »