GÁIE, găi, s. f. Nume dat mai multor păsări răpitoare de zi, asemănătoare cu uliul, cu ciocul coroiat, cu gheare puternice și cu coada bifurcată (Milvus). ◊ Expr. Se ține gaie după (sau de) cineva, se zice despre o persoană de care nu poți scăpa. M-a (sau te-a etc.) luat gaia = am (sau ai etc) pățit-o. ♦ De-a puia-gaia = numele unui joc de copii; de-a baba-gaia. [Pr.: pu-ia-ga-ia]. – Et. nec. Vezi definitia »

FOTOCOMPOZÍȚIE s.f. Compoziție fotografică. [< fr. photocompozition]. Vezi definitia »

podnójie (podnójii), s. f. – Scăunel. Sl. podŭnožije (Tiktin). Sec. XVI-XVII, înv. E dubletul lui podnoje, s. f. (tălpig), din același cuvînt sl., al lui podnoșcă, mai frecvent în formă de pl. podnoști, s. f. (tălpig), din rus. podnožka sau bg. podnožki (Conev 61); al lui potnog, s. n. (pedală la războiul de țesut), din sl. podŭnogŭ; și al lui pîrnojie, s. f. (pămînt nelucrat), din bg., sb. podnožie „cîmp la poalele munților” (Candrea). Vezi definitia »

REAPARÍȚIE, reapariții, s. f. Faptul de a reapărea. [Pr.: re-a-] – Din fr. réapparition. Vezi definitia »

INFESTÁȚIE s. f. infestare. (< fr. infestation) Vezi definitia »