ISOTÍP, -Ă adj., s.n. v. izotip. Vezi definitia »

CIRÍP interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetele caracteristice ale păsărelelor. ◊ (De-a) cirip-cirip = joc de copii la care jucătorii se apucă unii pe alții de dosul palmei, ciupindu-se de piele și repetând „cirip-cirip”. – Onomatopee. Vezi definitia »

BIOTÍP s.n. (Biol.) Grup de indivizi care au aceeași constituție genetică și care nu se deosebesc morfologic, prezentând în schimb diferențe de ordin biologic. [< fr. biotype]. Vezi definitia »

ARHETÍP, arhetipuri, s. n. Model, tip inițial după care se călăuzește cineva; (în special) manuscris original al unei opere. – Din fr. archétype, lat. archetypum. Vezi definitia »

musaíp (musaípi), s. m. – Consilier personal al sultanului. Tc. (arab.) musahib (Șeineanu, III, 87). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »