OBOSITÓR, -OÁRE, obositori, -oare, adj. Care obosește, care provoacă oboseală; ostenitor, istovitor; p. ext. plictisitor. – Obosi + suf. -tor. Vezi definitia »

SENIÓR¹ I. s. m. stăpân al unei feude; (p. ext.) nobil. II. adj. (după un nume onomastic) care este mai în vârstă, mai bătrân; tatăl (în raport cu fiul). (< lat. senior) Vezi definitia »

SUCCESÓR, -OÁRE s.m. și f. 1. Cel care urmează în locul altuia (într-o funcție, într-un rang etc.). 2. (Jur.) Moștenitor. [Cf. fr. seccesseur, lat. successor]. Vezi definitia »

SPECULATÓR, -OÁRE s. m. f. 1. cel care face speculații (2) comerciale sau financiare. 2. operator bancar care sceritează o coborâre, respectiv o urcare, a cursului la bursă. (< fr. spéculateur) Vezi definitia »

POLIZÓR s. n. mașină-unealtă, cu o piatră abrazivă, pentru curățit, ascuțit, lustruit etc. piese (metalice) prin frecare. (< fr. polissoir) Vezi definitia »