Definita cuvantului francatură
FRANCATÚRĂ s. f. francare a trimiterilor poștale. ◊ mărcile și ștampilele aplicate pe o corespondență. (< germ. Frankatur)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu francatură
CRISALÍDĂ s. f. nimfă la lepidoptere între stadiul de omidă și cel de fluture. (< fr. chrysalide) Vezi definitia »
ocarină, ocarine s. f. gură. Vezi definitia »
LINICULTÚRĂ s. f. cultura inului. (< fr. liniculture) Vezi definitia »
ÎNVÂRTEÁLĂ, învârteli, s. f. 1. Învârtire, întoarcere, răsucire. 2. (Fam.; mai ales la pl.) Manevră (necinstită) folosită pentru obținerea unor profituri (individuale). Învârti + suf. -eală. Vezi definitia »
CELÉSTĂ s. f. instrument muzical de percuție cu claviatură, la care sunetul este produs prin lovirea unor lame metalice cu ciocănele de lemn. (< it. celesta, fr. célesta) Vezi definitia »