TIRS s.n. 1. Toiag lung cu care era înfățișat zeul Bachus, împodobit cu frunze de iederă și de viță de vie și în vârf cu un con de pin. 2. (Bot.) Inflorescență în formă de con de brad. [Pl. -suri. / < fr. thyrse, lat. thyrsus, gr. thyrsos]. Vezi definitia »

NETÓRS adj. v. LAȚE. Șuvițe de lână netoarse și nepieptănate (de pe un animal); p. anal. (la om) șuvițe de păr care atârnă în mod dezordonat; mițe. [DEX '98] Vezi definitia »

RECÚRS s. n. 1. (jur.) cale de atac prin care se cere unei instanțe superioare casarea hotărârii unei instanțe inferioare. 2. recurgere (la ajutor, la asistență). ♦ a avea ~ la = a avea acces la... ◊ sprijin, ajutor; refugiu. (< lat. recursus, germ. Rekurs, fr. recours) Vezi definitia »

CONVÉRS², -Ă adj. (despre călugări) folosit la treburile gospodărești (în mănăstire). (< fr. convers, lat. conversus) Vezi definitia »

a vorbi pe invers expr. a face afirmații supărătoare, care au darul de a deranja un interlocutor. Vezi definitia »