Definita cuvantului functor
FÚNCTOR s. m. (log.) conector interpropozițional care joacă rolul de operator logic; orice cuvânt cu funcție sintactică. (< fr. foncteur)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu functor
ÎNDULCITÓR, -OÁRE, îndulcitori, -oare, adj. (Reg.) Care îndulcește. ♦ Fig. Care desfată, satisface. – Îndulci + suf. -tor. Vezi definitia »
FLAGELATÓR, -OÁRE, flagelatori, -oare, adj. (Rar) Care flagelează. – Din fr. flagellateur. Vezi definitia »
APROBATÓR, -OÁRE, aprobatori, -oare, adj. Aprobativ. – Din fr. approbateur, lat. approbator. Vezi definitia »
IERTĂTÓR, -OÁRE, iertători, -oare, adj. Care iartă ușor. – Ierta + suf. -ător. Vezi definitia »
învrăjmășitór, învrăjmășitoáre, adj. (pop.) care învrăjmășește (dușmănește, învrăjbește). Vezi definitia »