STÁGIU, stagii, s. n. 1. Perioadă de timp în cursul căreia un angajat începător lucrează pentru a dobândi experiență în profesiunea sau în specialitatea lui, pentru a-și dovedi aptitudinile profesionale și capacitatea de muncă. ♦ Vechimea în muncă a unui angajat (începător). 2. (În sintagma) Stagiu militar = perioadă de timp în care o persoană prestează serviciu activ în cadrele armatei, pentru a se iniția în problemele militare. 3. Perioadă de timp care constituie o etapă în desfășurarea unei acțiuni, a unui proces etc. – Din fr. stage. Cf. lat. stagium. Vezi definitia »

BALACIU, com. în jud. Ialomița; 3.704 loc. (1991). Vezi definitia »

CREMATÓRIU, -IE, crematorii, adj., s. n. 1. Adj. Care servește la ardere, la incinerare. 2. S. n. Clădire amenajată cu instalații speciale, destinată incinerării cadavrelor. ♦ Cuptor pentru arderea gunoaielor. – Din fr. crématoire. Vezi definitia »

consíliu (consílii), s. n. – Colectiv organizat, cu sarcini de conducere, sfat. Lat. consilium (sec. XVIII). – Der. consilier, s. m. (sfătuitor); consilia, vb. (a sfătui). Vezi definitia »

spahíu (-íi), s. m. – Cavaler turc. Tc. (per.) sipahi (Șeineanu, II, 326), cf. ngr. σπάής, bg., sb. spahija, fr. spahi, cipaye. Vezi definitia »