GRIMEUR, -Ă, grimeuri, -e, s. m. și f. Specialist care se ocupă cu grimarea artiștilor; machior. [Pr.: grimör. – Var.: grimér, -ă s. m. și f.] – Din fr. grimeur. Vezi definitia »

DUR², -Ă adj. 1. (despre corpuri) tare, solid; greu de străpuns, de zgâriat. ♦ consoană ~ă = consoană care nu are nici un element palatal în articulația ei. 2. (despre ape) cu mare proporție de săruri de calciu și magneziu. 3. (fig.) aspru; crud, brutal. (< fr. dur, lat. durus) Vezi definitia »

RAISONNEUR [RE-ZO-NÖR] s. m. personaj care reflectează asupra acțiunii unei opere literare, a unei piese de teatru, a unui film sau asupra celorlalte personaje. ◊ cel care face obiecții în orice împrejurare, care reflectează îndelung, spunându-și gândurile. (< fr. raisonneur) Vezi definitia »

túrtur², -ă, adj. (reg.) acricios. Vezi definitia »

HUZÚR s. n. Trai comod și lipsit de griji; p. ext. viață de trândăvie și de îmbuibare. – Din tc. hŭzur. Vezi definitia »