mlácă (mlắci), s. f. – Mocirlă, mlaștină. Sb., rut. mlaka (Tiktin). În Olt. și Banat. – Der. mlăcos, adj. (mocirlos); mlaștină, s. f. (mocirlă), probabil în loc de *mlaciștină, din pl. sau mai curînd de la un dim. *mlačka (după Scriban, de la un sl. *mlaščina; după Pușcariu, Conv. Lit., XXXVIII, 463, din alb. mlašk, cf. Philippide, II, 724; după Conev 40, din sl. mlaština, care nu ne e clar); mlăștinos, adj. (mocirlos); mlaștiniță, s. f. (plantă, Epipactis palustris). Vezi definitia »

hárvă, hárve, s.f. (reg., înv.) vie. Vezi definitia »

ȘÁIBĂ s. f. 1. mică piesă metalică, plată și găurită la mijloc, care se montează între șurub și piuliță. 2. roată de transmisie fără spițe. (< germ. Scheibe) Vezi definitia »

NECONSECVÉNȚĂ, neconsecvențe, s. f. (Rar) Inconsecvență. – Ne- + consecvență (după fr. inconséquence). Vezi definitia »

FLÚTĂ s. f. velier vechi, armat ușor, pentru transport de materiale. (< fr. flûte) Vezi definitia »