apoftégmă (apoftégme), s. f. – Maximă, sentință. Gr. ἀπάφυεγμα (Gáldi 149). Sec. XVII; modern se întîlnește cu fr. apophtegme. Vezi definitia »

PERIVAGINÍTĂ s. f. inflamație a țesutului conjunctiv perivaginal. (< fr. périvaginite) Vezi definitia »

BETAÍNĂ s.f. (Chim.) Substanță, derivat al glicocolului, care se găsește în multe plante, în special în sfecla de zahăr. [Pron. -ta-i-. / < fr. bétaïne]. Vezi definitia »

PÓTERĂ, poteri, s. f. Ceată, grup de oameni (în special arnăuți) înarmați, care aveau misiunea de a urmări și de a prinde pe răufăcători și pe haiduci. [Pl. și: potere. – Var. (reg.) pótiră s. f.] – Din bg., scr. potera. Vezi definitia »

FANEROGÁMĂ I. adj. plantă cu pistile și stamine aparente. II. s. f. pl. încrengătură a plantelor cu flori; spermatofite, antofite. (< fr. phanérogame/s/) Vezi definitia »