HEMIATROFÍE s.f. (Med.) Atrofie limitată la o jumătate a corpului sau a unui organ. [Pron. -mi-a-, gen. -iei. / < fr. hémiatrophie, cf. gr. hemi – jumătate, a – fără, trophe – hrană]. Vezi definitia »

CEFALOSCOPÍE s. f. Examinare a capului. – Din fr. céphaloscopie. Vezi definitia »

ASFIGMÍE s. f. absență temporară a pulsului. (< fr. asphygmie) Vezi definitia »

CIRCUMDÚCȚIE s. f. 1. (fiz.) mișcare de rotație în jurul unei axe sau al unui punct central. 2. mișcare circulară a membrelor sau a globilor oculari. (< fr. circumduction) Vezi definitia »

OMOTOPÍE s.f. Topologie. [Var. (după alte surse) homotopie. / < fr. homotopie]. Vezi definitia »