IZOPATÍE s. f. elaborare, de către organismul atins de o boală, de substanțe care permit a combate însăși această boală. (< fr. isopathie) Vezi definitia »

PLEUREZÍE s.f. Inflamație a pleurei (însoțită de o secreție abundentă de lichid). [Gen. -iei. / < fr. pleurésie, cf. lat. pleurisis]. Vezi definitia »

SPASMOFILÍE s.f. Stare patologică caracterizată prin faptul că sistemul nervos și cel muscular răspund la orice infecție prin convulsii. [Gen. -iei. / < fr. spasmophilie, cf. gr. spasmos – contracție, philos – prieten]. Vezi definitia »

MONOGAMÍE, monogamii, s. f. Formă de căsătorie în care un bărbat are o singură soție, iar femeia un singur bărbat. ♦ Stare a unei plante monogame. – Din germ. Monogamie, fr. monogamie. Vezi definitia »

PNEUMOTAHOGRAFÍE s.f. (Med.) Înregistrare a frecvenței și amplitudinii respirației în funcție de timp. [Gen. -iei. / < fr. pneumotachographie]. Vezi definitia »