INSTALÁȚIE, instalații, s. f. 1. Faptul de a (se) instala. 2. Ansamblu de construcții, de mașini etc. montate astfel încât să formeze un tot în scopul executării unei anumite funcțiuni sau operații în procesul de producție. ◊ Instalație electrică = ansamblu unitar de conductoare, aparate, mașini etc. destinate producerii sau utilizării energiei electrice. [Var.: instalațiúne s. f.] – Din fr. installation. Vezi definitia »

COTÁȚIE s. f. determinarea și publicarea cursului pieței valutare pe baza evoluției cererii și ofertei. (< fr. cotation) Vezi definitia »

CARIOPLASMOGAMÍE s. f. contopire a doi gameți, rezultând o celulă nouă. (< fr. caryoplasmogamie) Vezi definitia »

HIPOPROSEXÍE s. f. tulburare a atenției caracterizată prin diminuarea capacității de concentrare și a interesului pentru nou. (< fr. hypoprosexie) Vezi definitia »

PALEOANTROPOLOGÍE s. f. parte a antropologiei care studiază omul preistoric. (< fr. paléoanthropologie) Vezi definitia »