TURÁȚIE s.f. 1. (Tehn.) Mișcare circulară a unei piese în jurul unui ax. 2. (Fiz.) Porțiune din mișcarea circulară continuă a unui corp; rotație unică, completă; tur (1). [Gen. -iei. / < tur]. Vezi definitia »

INTERSÉCȚIE s. f. 1. încrucișare de drumuri publice; întretăiere. 2. (mat.) mulțimea punctelor comune a două linii, suprafețe, corpuri etc. ◊ operație care asociază la două sau mai multe mulțimi date mulțimea elementelor comune tuturor mulțimilor date. (< fr. intersection, lat. intersectio) Vezi definitia »

ANACLORHIDRÍE s.f. Absența acidului clorhidric din sucul gastric; aclorhidrie. [< fr. abachlorhydrie]. Vezi definitia »

ANTROPOMETRÍE s. f. Disciplină științifică care se ocupă cu tehnica măsurării corpului omenesc și cu stabilirea relațiilor mărimilor obținute prin aceste măsurători. – Fr. anthropométrie. Vezi definitia »

PALEOPEDOLOGÍE s. f. ramură a pedologiei care studiază solurile fosile. (< fr. paléopédologie) Vezi definitia »