AZOTEMÍE s. f. 1. Cantitatea de azot care există în sânge (sub formă de uree, acid uric etc.) 2. (Med.) Creștere anormală a cantității de uree din sânge. – Din fr. azotémie. Vezi definitia »

CONTRAREVOLÚȚIE s.f. Luptă împotriva unei mișcări revoluționare, a unei revoluții. [După fr. contre-révolution, rus. kontrrevoliuțiia]. Vezi definitia »

EVOCÁȚIE s.f. (Liv.) Evocare. ♦ Trimitere a unei cauze spre judecare la altă instanță. [Gen. -iei, var. evocațiune s.f. / < lat. evocatio, fr. évocation]. Vezi definitia »

afirmatie ne dreapta, in justa, mincinoasa, cu caracter/scop vadit tendentios, facuta cu scopul de a aoara unfapt o idee, o teorie in absenta unor argumente fara acoperire argumentata credibil sau legal. lat: in jure Vezi definitia »

HEMIFONÍE s. f. incapacitate de a vorbi cu voce tare. (< fr. hémiphonie) Vezi definitia »