PLESCĂÍT, plescăituri, s. n. 1. Zgomot făcut de cineva cu gura când mănâncă repede și lacom; sunet produs prin desprinderea bruscă a limbii de cerul-gurii sau a buzelor una de alta, prin care se exprimă mirarea, plăcerea, admirația. 2. Zgomot produs de un lichid sau de o substanță vâscoasă care se lovește sau care este lovită de un corp tare; plescăire, plescăitură; pleoscăit. 3. (Rar) Pocnet. – V. plescăi. Vezi definitia »

MARCIONÍT, -Ă s. m. f. adept al marcionismului. (< fr. marcionite) Vezi definitia »

SORMAÍT s. n. Aliaj dur turnat pe bază de fier-crom, care conține și alte elemente precum și anumite cantități de carbon. – Et. nec. Vezi definitia »

surít, surítă, adj. (pop.) 1. care a devenit sur. 2. (despre părul capului) încărunțit. Vezi definitia »

CVADRIPARTÍT, -Ă, cvadripartiți, -te, adj. (Rar) Cu patru părți; făcut, construit, format din patru părți. ♦ La care participă reprezentanții a patru țări. Conferință cvadripartită. – Din fr. quadripartite. Vezi definitia »