FÓRȚĂ s. f. 1. putere fizică, tărie, vigoare. ♦ tur de ~ = acțiune care cere multă putere, îndemânare și energie; ~ de muncă = capacitatea de muncă a omului, totalitatea aptitudinilor lui fizice și intelectuale datorită cărora el este în stare să producă bunuri materiale; ~ de producție = categorie economică desemnând una din laturile modului de producție, care include mijloacele de producție și forța de muncă atrase în procesul de producție. ◊ energie morală. ◊ aptitudine, capacitate. 2. ~ e armate = armată, unități militare. 3. energie, putere naturală, element al naturii. 4. (fiz.) cauză care scoate, un corp din starea de repaus sau de mișcare sau care schimbă direcția și viteza mișcării. ♦ ~ de tracțiune = forță exercitată de un vehicul motor asupra unei mașini sau a unui vehicul pe care îl remorchează. 5. putere de constrângere, violență. ♦ caz de ~ majoră = situație în care cineva nu poate acționa după voință din cauza unor împrejurări care îl domină; prin ~ a împrejurărilor = constrâns de împrejurări. (< fr. force, it. forza) Vezi definitia »

ZDROBEÁLĂ, zdrobeli, s. f. Zdrobire. – Zdrobi + suf. -eală. Vezi definitia »

BOTRIOCEFALÓZĂ s. f. boală parazitară produsă de botricefal, caracterizată prin anemie și tulburări digestive. (< fr. bothiocéphalose) Vezi definitia »

LĂCÁTĂ s. f. v. lacăt. Vezi definitia »

SITÚLĂ s.f. (Arheol.) Vas de metal de forma unei găleți moderne, prevăzut cu o toartă mobilă deasupra și folosit la scos apă. [< lat. situla]. Vezi definitia »