PRUNCÉSC, -EÁSCĂ, pruncești, adj. (Înv.) Care aparține pruncului, privitor la prunc; copilăresc. – Prunc + suf. -esc. Vezi definitia »

pârcălăbésc, -eáscă, adj. (înv.) ce ținea de un pârcălab, referitor la pârcălab, ce aparținea unui pârcălab. Vezi definitia »

sântiliésc, -eáscă, adj. (reg.; în sintagmă) pere sântiliești = varietate de pere timpurii, care se coc pe la jumătatea lunii iulie (de sf. Ilie). Vezi definitia »

ÎNGERÉSC, -EÁSCĂ, îngerești, adj. 1. Care aparține îngerilor, privitor la îngeri, de îngeri; angelic. ♦ Ca de îngeri; pur, neprihănit; excepțional. 2. (Rar) Călugăresc, monahal. – Înger + suf. -esc. Vezi definitia »

BOGDĂNÉSC, -EÁSCĂ, bogdănești, adj. (Înv.) Moldovenesc. – Din bogdan + suf. -esc. Vezi definitia »