NECITÍT adj. v. TĂIA (I. 1.). A despărți, a separa ceva în bucăți cu ajutorul unui obiect tăios sau prin diferite procedee fizice și chimice; a diviza, a scinda, a despica, a fragmenta, a îmbucătăți. ◊ Expr. A-și tăia (singur) craca (sau creanga) de sub picioare = a-și primejdui situația printr-o acțiune negândită. A tăia nodul gordian = a găsi soluția unei probleme grele, a rezolva, a clarifica o situație încurcată. Poți să tai lemne pe dânsul, se spune despre cineva care doarme adânc. ♦ Spec. A desprinde, a desface filele unei cărți necitite, unite la margini. [DEX '98] Vezi definitia »

taclít (-te), s. n. – 1. Țesătură orientală de mătase dungată. – 2. Fîșie, cingătoare de mătase. Tc. takliht ‹ arab. taklid (Șeineanu, II, 341; Lokotsch 1198), cf. bg. taklit. Sec. XIX, înv. Vezi definitia »

popărít s.n. (înv.) dare pe care o plăteau în trecut popii. Vezi definitia »

CRIOLÍT s.n. Fluorură naturală de sodiu și aluminiu. [Pron. cri-o-, pl. -te. / < fr. cryolithe, cf. gr. kryos – frig, lithos – piatră]. Vezi definitia »

pitcocít, pitcocítă, adj. (reg.) nedezvoltat, mic, închircit. Vezi definitia »