MICROSOCIOLOGÍE s. f. Studiul formei de sociabilitate în cadrul micilor grupuri sociale (oamenii dintr-o echipă, elevii dintr-o clasă etc.). [Pr.: -ci-o-] – Din fr. microsociologie. Vezi definitia »

PRECÉPȚIE s. f prolepsă (3). (< lat. praeceptio) Vezi definitia »

GALVANOSTEREOTIPÍE s.f. (Poligr.) Totalitatea procedeelor de reproducere a formelor de tipar înalt prin galvanoplastie. [Pron. -re-o-. / cf. fr. galvano-stéréotypie]. Vezi definitia »

LOGOPATÍE s.f. Defect de vorbire care constă în exprimarea încâlcită a gândurilor. [Gen. -iei. / < fr. logopathie, cf. gr. logos – vorbă, pathos – suferință]. Vezi definitia »

EPISTEMOLOGÍE s. f. parte a gnoseologiei care studiază procesul cunoașterii din cadrul diferitelor științe; teorie a cunoașterii științifice. (< fr. épistémologie) Vezi definitia »