ECOACUZÍE s. f. tulburare a funcției auditive, prin perceperea unui sunet auzit altădată. (< engl. echoacousia) Vezi definitia »

CONDROTOMÍE s. f. disecție a unui cartilaj. (< fr. chondrotomie) Vezi definitia »

INECUÁȚIE s. f. (mat.) inegalitate conținând elemente cunoscute și necunoscute, adevărată numai pentru anumite valori ale elementelor necunoscute. (< fr. inéquation) Vezi definitia »

ACCÉPȚIE, accepții, s. f. Înțeles, sens, valoare a unui cuvânt, a unui afix etc. [Var.: accepțiúne s. f.] – Din fr. acception, lat. acceptio, -onis. Vezi definitia »

CHOROGRAFÍE s.f. v. corografie. Vezi definitia »