DIACÓNIC, (rar) diaconice, s. n. Loc în altar unde se păstrează veșmintele liturgice. [Pr.: di-a-] – Din sl. dijakonĩnikŭ. Vezi definitia »

MONOSILÁBIC, -Ă adj. (Despre cuvinte) Cu o singură silabă; (despre limbi) format din cuvinte monosilabe. [Cf. fr. monosyllabique]. Vezi definitia »

POMÉLNIC, pomelnice, s. n. 1. Listă cu numele persoanelor, în viață sau decedate, pe care le pomenește preotul în timpul efectuării unor slujbe religioase sau în unele rugăciuni. 2. (Fam. sau ir.) Listă sau enumerare lungă de nume; p. ext. înșiruire plictisitoare de vorbe, de fapte etc. – Din sl. pomĕnĩnikŭ. Vezi definitia »

NAFTÉNIC, naftenici, adj. (În sintagma) Acid naftenic = acid organic cu miros pătrunzător, care se extrage din petrolul distilat. – Din fr. naphténique. Vezi definitia »

ORGANOTRÓFIC, -Ă adj. 1. bogat în substanțe organice nutritive. 2. (biol.; despre organisme) care se hrănește cu substanțe organice. (< fr. organotrophique) Vezi definitia »