HÁLĂ¹, hale, s. f. 1. Clădire amenajată, cu instalațiile necesare, unde se vând alimente (îndeosebi carne); piață acoperită. 2. Sală de dimensiuni foarte mari, amenajată ca atelier în fabrici, ca sală pentru manifestații sportive, culturale, pentru expoziții etc. – Din fr. halle, germ. Halle. Vezi definitia »

PROPILÉNĂ s.f. Olefină inferioară care se găsește în gazele de cracare izolate din petrol; propenă. [< fr. propylène]. Vezi definitia »

șurișoáră, șurișoáre, s.f. (reg.) grămadă mică de paie, de fân sau de snopi; gireadă mică; clăișoară, stoguleț. Vezi definitia »

RANCHIÚNĂ, ranchiune, s. f. Ură ascunsă, dușmănie și dorință de răzbunare; pizmă, pică. – Din fr. rancune. Vezi definitia »

CUTĂRÍCĂ pron. nehot. (Fam.) Diminutiv al lui cutare¹; cutăriță. – Cutare¹ + suf. -ică. Vezi definitia »