Definita cuvantului glasieră
GLASIÉRĂ s. f. 1. aparat, recipient pentru preparat și conservat gheață. 2. navă de pescuit înzestrată cu instalații frigorifice. (< fr. glacière)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu glasieră
BICLORÚRĂ, bicloruri, s.f. Sare a acidului clorhidric. Vezi definitia »
PÚNGĂ, pungi, s. f. 1. Săculeț (cu băieri) de piele, mai rar de pânză, de material plastic etc., cu una sau mai multe despărțituri, în care se țin în mod curent banii și alte obiecte mici. ◊ Expr. A-i sufla vântul în pungă sau a da de fundul pungii = a nu (mai) avea bani. A-și dezlega (sau a-și desface) punga = a fi darnic. A fi gros la pungă = a fi foarte bogat. A(-și) strânge (sau a avea, a face) buzele (sau gura) pungă = a) a avea sau a produce o senzație de contractare a buzelor din cauza unui aliment astringent, acru etc.; b) a ține buzele strânse (în semn de nemulțumire, de amărăciune etc.). ♦ Conținutul unei pungi (1); p. ext. bani, avere. ♦ Săculeț cuprinzând 500 de galbeni, taleri sau lei vechi, cu care se făceau plățile în trecut; p. ext. suma de 500 de galbeni, taleri sau lei vechi. 2. Săculeț făcut din hârtie, din material plastic sau din alt material, servind ca ambalaj pentru diferite obiecte, mai ales alimente. ♦ Conținutul unui astfel de săculeț; 3. Umflătură a pielii de forma unui săculeț (situată mai ales sub pleoapa inferioară); ◊ Pungă de apă = denumire populară pentru ascită; pleurezie. 4. Săculeț triunghiular situat la piciorul albinei, în care aceasta strânge și transportă polenul. 5. Cavitate naturală în scoarță pământului, de forma unei pungi (1). 6. (Bot.; în compususl) Punga-babei = plantă erbacee cu flori galbene-aurii (Pulicaria dysenterica).Et. nec. Vezi definitia »
OLEÍNĂ s.f. 1. Substanță lichidă care se găsește în uleiuri și în grăsimile animale și vegetale și care rezultă din combinarea acidului oleic cu glicerina. 2. Acid oleic tehnic, obținut la scindarea grăsimilor prin hidroliză. [Pron. -le-i-. / < fr. oléine]. Vezi definitia »
FOTOMITRALIÉRĂ s. f. aparat de instruire folosit pentru verificarea tragerilor din avion pe bază de fotografii. (după fr. photomitrailleuse) Vezi definitia »
CHIMOGRÁMĂ, chimograme, s. f. Diagramă a oscilațiilor înregistrate la chimograf. – Din fr. kymogramme. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z