scăbórcă, scăbórce, s.f. (reg.) așchie, țandără. Vezi definitia »

IZONÉFĂ s.f. Linie pe suprafața Pământului care unește punctele având aceeași nebulozitate. [Var. isonefă s.f. / < fr. isonèphe, cf. gr. isos – egal, nephos – nor]. Vezi definitia »

INTERDEPENDÉNȚĂ s. f. Legătură și condiționare reciprocă între lucruri, fenomene, procese etc. ♦ Categorie a dialecticii care desemnează totalitatea formelor de legătură dintre obiectele și fenomenele naturii, ale societății și ale gândirii. – Din fr. interdépendance. Vezi definitia »

pláșcă¹, plăști, s.f. (reg.) 1. un fel de plasă de pescuit, asemănătoare cu prostovolul. 2. plantă cu frunzele crețe; crețișoară, tășculiță. 3. (înv.) pelerină lungă, mantie, hlamidă; veșmânt lung. 4. (înv.) platoșă. 5. bandaj, pansament; cataplasmă. 6. acoperișul casei. 7. loc în care se păstrează nutrețul pentru vite. 8. obiect care servește la susținerea fagurilor. 9. (înv.) praștie de aruncat pietre. Vezi definitia »

BELȘÍȚĂ, belșițe, s. f. Plantă erbacee ornamentală cu frunze mari, verzi sau purpurii (Canna indica). Vezi definitia »