TÁLER¹, talere, s. n. 1. Vas plat de lemn, de pământ ars, de metal, din care se mănâncă; talger, farfurie. ♦ Tavă, tabla. 2. Fiecare dintre cele două discuri sau vase ale unei balanțe, în care se pun fie obiectele de cântărit, fie greutățile; tas. 3. Fiecare dintre cele două discuri de alamă ușor concave, folosite în fanfară sau în orchestre, care, prin lovirea unuia de celălalt, produc un sunet puternic și metalic marcând ritmul sau cadența; talger. 4. Piesă subțire de metal, de lemn etc., de formă plată și aproximativ rotundă, cu gura foarte largă și cu marginile drepte sau răsfrânte. 5. Disc de pământ ars sau de asfalt, care servește ca țintă mobilă în tirul sportiv. ♦ (La pl.) Probă sportivă din cadrul tirului care constă în trageri cu arme de vânătoare cu alice în talere¹ (5). – Cf. bg. taler. Vezi definitia »

DÉXTER, -Ă adj. (rar) abil, îndemânatic. (< lat. dexter) Vezi definitia »

STÓCHER s. n. instalație pentru alimentarea mecanizată cu cărbuni a focarelor de locomotivă. (< engl. stoker, germ. Stoker) Vezi definitia »

CAVALIÉR, cavaliere, s. n. 1. Terasă înaltă, construită într-o fortificație, pentru amplasarea tunurilor. 2. Cordon de pământ sau de alte materiale de-a lungul unui drum, format prin curățarea șanțurilor. [Pr.: -li-er] – Din fr. cavalier. Vezi definitia »

CANTINIÉR, -Ă s.m. și f. Administrator al unei cantine. [Pron. -ni-er. / cf. fr. cantinier]. Vezi definitia »