Definita cuvantului gnomon
GNOMÓN s. n. vergea verticală plasată pe o placă orizontală, în antichitate, pentru determinarea meridianului locului și pentru stabilirea orei. (< fr., lat. gnomon)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu gnomon
CREIÓN s.n. 1. Obiect prismatic sau cilindric, având la mijloc o mină de grafit sau din alt material, cu care se scrie sau se desenează. 2. Preparat cosmetic sau farmaceutic folosit la machiaj etc. [Pron. cre-ion. / < fr. crayon]. Vezi definitia »
CANTÓN s. n. 1. clădire construită lângă o șosea sau cale ferată, pentru semnalizare, protecție și supraveghere a drumurilor respective; locuința cantonierului. 2. unitate de supraveghere, întreținere și urmărire a lucrărilor din cadrul unui sistem de desecare, irigații, baraje etc. ♦ sector al unui drum. 3. unitate în administrația pădurilor, în care activează pădurarul; locuința acestuia. 4. unitate teritorial-administrativă în unele țări (Elveția, Franța). 5. (arhit.) una dintre cele patru ogive care compun o boltă în cruce. 6. (herald.) piesă de formă pătrată, a noua parte dintr-un scut, într-un colț al acestuia. (< fr. canton) Vezi definitia »
SCIENCE-FICTION s.n. Opere literare (romane, nuvele, povestiri etc.) sau filme care au ca subiect întâmplări cu caracter științific-fantastic; literatură științifico-fantastică. [Pron. sá-iăns-fícșăn. / < engl., fr., it. science-fiction]. Vezi definitia »
CHESÓN s. n. 1. vehicul cu două roți, compartimentat, în trecut pentru transportul muniției (de artilerie). 2. fiecare dintre încăperile etanșe create prin compartimentarea unei nave, pentru a împiedica pătrunderea masivă a apei în tot vasul în caz de avarie. ◊ dulap pentru ținerea proviziilor și a ustensilelor pe bordul unei nave. 3. construcție de lemn, beton etc. (cutie) pentru lucrări subacvatice ori în terenuri cu multă umiditate. 4. piesă prefabricată din beton armat, având forma unei plăci cu nervuri de întărire, folosită ca element de rezistență la planșee și acoperișuri. 5. (arhit.) casetă (4). (< fr. caisson) Vezi definitia »
HIPERÓN s. m. particulă elementară stabilă cu masă superioară celei a protonului, dar inferioară celei a deuteronului. (< fr. hypéron) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z