INFANTÉRIE s. f. armă din compunerea trupelor de uscat care luptă, de obicei, pe jos. (< rus. infanteriia, fr. infanterie) Vezi definitia »

a fi luat în chirie expr. (intl.) a fi arestat. Vezi definitia »

COACERVÁȚIE s.f. Coagulare a unui sol liofil, care devine astfel separabil în două faze lichide cu viscozități diferite. [Pron. co-a-, gen. -iei. / < fr. coacervation, cf. lat. coacervare – a grămădi]. Vezi definitia »

PALUDOLOGÍE s.f. 1. Știință care studiază aspectele floristice, ecologice, chimice și biocenotice ale mlaștinilor. 2. Malariologie. [Gen. -iei. / < fr. paludologie, cf. lat. palus – mlaștină, gr. logos – știință]. Vezi definitia »

HEMIPLEXÍE s.f. Hemiplegie. [< fr. hémiplexie]. Vezi definitia »