PINÓLĂ s.f. Axul piesei de strung în care se fixează printr-un vârf unul dintre capetele piesei de prelucrat sau o unealtă de prelucrare a piesei. [< germ. Pinole]. Vezi definitia »

MONOCÍTĂ s. f. v. monocit. Vezi definitia »

CUMARÍNĂ, cumarine, s. f. Produs cristalin cu miros de fân proaspăt, extras din fructele unor plante sau preparat sintetic și folosit pentru esențe, parfumuri și aromatizarea tutunurilor. – Din fr. cumarine. Vezi definitia »

METENSOMATÓZĂ s. f. (rel.) transmigrație a unui corp în altul. (< fr. métensomatose) Vezi definitia »

ALICUÁNTĂ adj.f. (Mat.) Parte alicuantă = parte care nu intră de un număr exact de ori într-un tot. [Pl. -te. / < fr. aliquante]. Vezi definitia »