TÁRTRU, tartruri, s. n. 1. Amestec sedimentar depus pe fundul vaselor în care se păstrează vinul și care conține tartrat de potasiu și alte substanțe; tirighie. 2. (Și în sintagma tartru dentar) Substanță calcaroasă de culoare gălbuie sau negricioasă, care se depune uneori pe coroana dinților; detritus. – Din fr. tartre. Vezi definitia »

TERMOMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea temperaturii corpurilor. (din fr. thermomètre) Vezi definitia »

SFIGMOMANOMÉTRU, sfigmomanometre, s. n. Aparat folosit pentru măsurarea presiunii arteriale; sfigmotensiometru. – Din fr. sphygmomanomètre. Vezi definitia »

HALOMÉTRU, halometre, s. n. (Ind.) Areometru folosit la stabilirea concentrației de săruri anorganice solubile a substanțelor zaharate. – Din fr. halomètre. Vezi definitia »

REVERBEROMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea timpului de reverberație. [< fr. réverbéromètre]. Vezi definitia »