ASENTIMÉNT, asentimente, s. n. Consimțământ, aprobare, încuviințare dată cuiva pentru a face ceva. ◊ Expr. A fi în asentimentul cuiva = a proceda în conformitate cu dorința cuiva; a avea aprobarea cuiva într-o acțiune. – Din fr. assentiment. Vezi definitia »

DETONÁNT, -Ă, detonanti, -te, adj. Care (poate) produce o detonație; detonabil. – Din fr. détoner. Vezi definitia »

Element de compunere savantă care, antepus denumirii unei unități de măsură, o multiplică de 10 la puterea 15 ori Vezi definitia »

MAJORÁNT adj. Care mărește, majorează. // s.m. (Mat.) Element sau număr care este mai mare ori egal cu oricare dintre elementele sau numerele unei mulțimi. [< fr. majorant, cf. lat. maior – mai mare]. Vezi definitia »

DECALCIFIÁNT, -Ă adj. Care decalcifiază. // s.m. Substanță folosită pentru micșorarea durității apelor calcaroase. [Cf. fr. décalcifiant]. Vezi definitia »