HIDROGÉN s.n. Gaz incolor, inodor, insipid și inflamabil, care împreună cu oxigenul intră în compoziția apei. ◊ Hidrogen greu = deuteriu; hidrogen sulfurat – combinație a sulfului cu hidrogenul, care se prezintă ca un gaz incolor, rău mirositor, toxic; acid sulfhidric. [< fr. hydrogène, cf. gr. hydor – apă, gennan – a produce]. Vezi definitia »

a face pânze de păianjen expr. (glum. – d. femei) a trece printr-o perioadă îndelungată de abstinență sexuală. Vezi definitia »

TÚNGSTEN s. n. wolfram. (< fr. tungstène) Vezi definitia »

ICTERIGÉN, -Ă adj. (Med.) Care provoacă, răspândește icterul. [ < fr. ictérigène, cf. gr. ikteros – icter, gennan – a produce]. Vezi definitia »

preten, preteni s. m. (adol.) prieten, amic. Vezi definitia »