DISECÉE s.f. Surzenie accidentală totală sau parțială. [Pron. -ce-e, pl. invar. / < fr. dysécée, cf. gr. dys – dificil]. Vezi definitia »

ACHENSEE [ḁhanzee], lac alpin în V Austriei (Alpii Bavarezi), pe un afl. al rîului Isar, la 923 m alt.; 7,3 km². Ad. maximă: 132 m. Hidrocentrală. Turism. Vezi definitia »

violoncee Vezi definitia »

echappée (cuv. fr. scăpată, ieșită) în armonia muzicală, notă străină de acord, care urmează diatonic unei note reale, realizând legătura cu acordul următor printr-un salt, fie că face parte sau nu din acel acord. E. se consideră uneori și ca o broderie din care a fost eliminată nota de întoarcere. (Dicționar de termeni muzicali, coordonator științific Zeno Vancea, redactor Gheorghe Firca; Editura Științifică și enciclopedică, București-1984, pag. 153). Vezi definitia »

BRONHOPIORÉE s. f. inflamație bronhică purulentă. (< fr. pronchopyorrhée) Vezi definitia »