sarcofág, -ă, adj. (înv.; despre animale) carnivor. Vezi definitia »

BORCEÁG, (1) s. m., (2) borceaguri, s. n. 1. S. m. Numele a două plante: a) măzăriche; b) plantă erbacee agățătoare, cu florile de culoare albă-gălbuie sau purpurie și cu fructe în formă de păstăi păroase (Vicia pannonica). 2. S. n. Amestec de măzăriche sau de mazăre furajeră cu o cereală păioasă, folosit ca nutreț. – Din bg. borčak. Vezi definitia »

buștuság, s.n. (înv.) pustiire, devastare. Vezi definitia »

ANTROPOFÁG, -Ă, antropofagi, -ge, adj., s. m. și f. (Persoană) care se hrănește cu carne de om; canibal. – Din fr. anthropophage, lat. anthropophagus. Vezi definitia »

FITOFÁG, -Ă adj., s. n. (animal, insectă) care se hrănește cu plante. (< fr. phytophage) Vezi definitia »