Definita cuvantului habitudine
HABITÚDINE s. f. obișnuință; deprindere, obicei. ◊ mod de comportament, istoricește constituit, al indivizilor aparținând aceluiași grup. (< fr. habitude, lat. habitudo)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu habitudine
EXCLUSIÚNE s.f. v. excluziune. Vezi definitia »
CONTRAPÚNE, contrapun, vb. III. Tranz. (Rar) A opune. – Contra1- + pune. Vezi definitia »
INFLEXIÚNE, inflexiuni, s. f. 1. Schimbare a înălțimii unui sunet; schimbare a tonului, a accentului în vorbire sau în cânt; ușurința cuiva de a-și schimba tonul. 2. (Mat.; în sintagma) Punct de inflexiune = punct în care curba își schimbă sensul concavității. [Pr.: -xi-u-] – Din fr. inflexion, lat. inflexio, -onis. Vezi definitia »
OBSECRAȚIÚNE s. f. v. obsecrație. Vezi definitia »
ADEZIÚNE s.f. 1. Alăturare; consimțire; exprimare scrisă a aderării la ceva. 2. Forță de atracție moleculară care se exercită între două corpuri în contact. [Cf. fr. adhésion, lat. adhaesio]. Vezi definitia »