Definita cuvantului halteră
HALTÉRĂ s. f. 1. aparat din două rânduri de discuri metalice legate printr-o bară, folosit în atletica greacă; ganteră. ◊ (pl.) sport practicat cu acest aparat. 2. (pl.) balansiere (3). (< fr. haltère)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu halteră
secăturícă, secăturéle, s.f. (înv.) 1. (la pl.) fleacuri, nimicuri. 2. (fam.) licheluță. Vezi definitia »
pâiníță, pâiníțe, s.f. (pop.) 1. pâinișoară. 2. (reg.) colac din aluat. Vezi definitia »
STAUROFÍLĂ s. f. frunză din celule palisadice. (< fr. staurophylle) Vezi definitia »
RABÁNĂ s.f. Țesătură dungată, impermeabilă din rafie și bumbac, din care se fac perdele, pânză de cort etc. [< fr. rabane]. Vezi definitia »
fắră prep. – 1. Lipsit de. – 2. În afară de, fără a ține seama. – 3. (Conj.) Ci, dar. – Var. făr’. Mr. fără, megl. făr, fǫr, fară, istr. făr de. Lat. fŏrās (Pușcariu 581; Candrea-Dens., 549; REW 3431; DAR); cf. vegl. fure, it. fuora, fuori, prov. for(a)s, v. fr. fors, (fr. hors), sp. fuera, port. foras. Var. făr ar putea reprezenta lat. foris. Cf. și afară. – Intră în compunerea anumitor cuvinte, ca fărărelege, s. f. (nelegiuire), format pe baza sl. bezakonije; fărălegi, vb. (înv., a comite un sacrilegiu sau o nelegiuire). Vezi definitia »