TÍJĂ, tije, s. f. 1. Tulpină aeriană a plantelor erbacee. 2. Bară de metal (cilindrică) făcând parte dintr-un sistem tehnic, ca element de legătură sau de ghidare. – Din fr. tige. Vezi definitia »

CNEMÍDĂ, cnemide, s. f. Un fel de jambiere metalice folosite în antichitate de soldații greci. – Din fr. cnémide. Vezi definitia »

BÉRTĂ, berte, s. f. (Reg.) Broboadă de lână croșetată, cu ciucuri. – Din fr. berthe „pelerină”. Vezi definitia »

potoapă, potoape s. f. (peior.) grăsană, obeză. Vezi definitia »

AMULÉTĂ s. f. obiect mic căruia i se atribuie, magic, o putere de protecție, vindecare etc.; talisman, fetiș. (< fr. amulette, lat. amuletum) Vezi definitia »